1.0Asociatia D'Apetresiihttps://dapetresii.ro/endapetresiihttps://dapetresii.ro/en/author/dapetresii/rich600338<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="S7ybMi5u82"><a href="https://dapetresii.ro/en/tineri-de-10-horea-s/">tineri de 10 – Horea S</a></blockquote><iframe sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://dapetresii.ro/en/tineri-de-10-horea-s/embed/#?secret=S7ybMi5u82" width="600" height="338" title="“tineri de 10 – Horea S” — Asociatia D'Apetresii" data-secret="S7ybMi5u82" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" class="wp-embedded-content"></iframe><script> /*! This file is auto-generated */ !function(d,l){"use strict";l.querySelector&&d.addEventListener&&"undefined"!=typeof URL&&(d.wp=d.wp||{},d.wp.receiveEmbedMessage||(d.wp.receiveEmbedMessage=function(e){var t=e.data;if((t||t.secret||t.message||t.value)&&!/[^a-zA-Z0-9]/.test(t.secret)){for(var s,r,n,a=l.querySelectorAll('iframe[data-secret="'+t.secret+'"]'),o=l.querySelectorAll('blockquote[data-secret="'+t.secret+'"]'),c=new RegExp("^https?:$","i"),i=0;i<o.length;i++)o[i].style.display="none";for(i=0;i<a.length;i++)s=a[i],e.source===s.contentWindow&&(s.removeAttribute("style"),"height"===t.message?(1e3<(r=parseInt(t.value,10))?r=1e3:~~r<200&&(r=200),s.height=r):"link"===t.message&&(r=new URL(s.getAttribute("src")),n=new URL(t.value),c.test(n.protocol))&&n.host===r.host&&l.activeElement===s&&(d.top.location.href=t.value))}},d.addEventListener("message",d.wp.receiveEmbedMessage,!1),l.addEventListener("DOMContentLoaded",function(){for(var e,t,s=l.querySelectorAll("iframe.wp-embedded-content"),r=0;r<s.length;r++)(t=(e=s[r]).getAttribute("data-secret"))||(t=Math.random().toString(36).substring(2,12),e.src+="#?secret="+t,e.setAttribute("data-secret",t)),e.contentWindow.postMessage({message:"ready",secret:t},"*")},!1)))}(window,document); //# sourceURL=https://dapetresii.ro/wp-includes/js/wp-embed.min.js </script>https://dapetresii.ro/wp-content/uploads/2022/10/Design-fara-titlu-14.png1000600Tineri de 10 Horea Mihai Silaghi Tânăr de 10 Horea Mihai Silaghi – student din 2020 la Computer Science la University of Cambridge. acțiuni Din toamna anului 2020, prestigioasa universitate a mai câștigat un student valoros, un tânăr cu potențial. Mult succes Horea! Suntem bucuroși și onorați să fii bursierul nostru. Șef de promoție al generației 2020 la C.N. „Emanuil Gojdu” Oradea. despre Horea Cine este Horea-Mihai Silaghi? aici cont Linkedin Șef de promoție al generației 2020 la C.N. „Emanuil Gojdu” Oradea (media generală 10 atât în gimnaziu, cât și în liceu). Media 10 atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională. Olimpiade și concursuri: Medaliat cu argint la Olimpiada Națională de Informatică, Locul 5 la Olimpiada Națională de Geografie, Participant și premiant la Olimpiade Naționale de Matematică, Lingvistică, Chimie, Fizică, Științe Pentru Juniori, Locul I la toate diviziile (junior, intermediate, senior) concursului internațional de informatică American Computer Science League). Medalie de Bronz la Concursul Internațional de Informatica AGM, Locul I la Concursul Internațional de Informatică și Matematică „Caius Iacob”, Mențiune la Concursul Interjudetean de Matematică și Informatică „Grigore Moisil”. Un tânăr implicat. Este unul din acei tineri implicați care pe lângă faptul că este foarte bun la învățătură se implică și în proiecte extrașcolare. Horea a fost Președinte al Consiliului Elevilor C.N. „Emanuil Gojdu” în anul scolar 2017-2018. Respectiv Trezorier al clubului de voluntariat LEO „Black Eagle” Oradea in perioada 2016-2018. Primele impresii la Cambridge Ce ne spune Horea la finele primului trimestru din anul întâi: Tranziția liceu – facultate & România – Marea Britanie. După ultimele săptămâni din liceu petrecute pe Microsoft Teams în starea de urgență, după un ultim sunet de clopoțel virtual și un bac distanțat social din starea de alertă, m-aș fi așteptat să fi acceptat ideea că parcursul meu academic nu mai poate fi unul obișnuit. Cu toate acestea, primul trimestru din cele nouă pe care le voi petrece la Universitatea din Cambridge studiind informatica s-a dovedit a fi cel puțin la fel de neobișnuit ca finalul de liceu. Spun acestea, deoarece cu siguranță nu m-aș fi așteptat să îmi încep anii studenției izolat timp de două săptămâni ca urmare a restricțiilor de călătorie în Marea Britanie. Nu m-aș fi așteptat să nu îmi întâlnesc cei mai mulți dintre colegi și profesori în persoană. Totuși, chiar dacă a fost început neobișnuit, nu înseamnă însă că nu a fost unul special. După cele două săptămâni de izolare, am decis să îmi încep trimestrul concentrându-mă pe aspectele pozitive ale acestei perioade și evitând să actualizez constant acea listă pe care toată lumea a făcut-o în această pandemie – aceea a lucrurilor pe care le-aș fi putut face, de care m-aș fi putut bucura dacă covid-19 nu ar fi existat. Privind retrospectiv, nu pot să spun că am reușit 100%, dar cu siguranță că acest mod de a privi lucrurile mi-a permis să profit de locul și perioada specială în care mă aflam. Despre Universitatea și studenții din Cambridge. Universitatea din Cambridge poate fi împărțită în două moduri: pe departamente (Departamentul de Informatică, Departamentul de Inginerie, etc.), unde au loc activitățile academice (cursuri, laboratoare, etc.), dar și pe colegii, unde studenții trăiesc, mănâncă și socializează. Astfel, fiecare student face parte atât dintr-un departament, cât și dintr-un colegiu. Spre exemplu, eu fac parte atât din Departamentul de Informatică, cât și din colegiul Robinson. Acest mod de structurare a universității (specific universităților Cambridge și Oxford) prezintă o serie de avantaje. Cel care mi s-a părut cel mai evident este faptul că îți oferă posibilitatea de a interacționa cu studenți de la mai toate specializările – vecinii mei de cameră studiază spre exemplu Geografie și Limbi Străine. Prin această interacțiune, nu doar că am reușit să aflu aspecte noi din alte domenii (ceea ce mi se pare foarte relevant, chiar dacă unii consideră că e complet inutil), dar, cel mai important, am descoperit ceea ce ne unește pe noi, studenții de la Cambridge: pasiunea pentru materia pe care o studiem. Fie că suntem studenți la informatică, medicină, muzică sau filosofie, tuturor ne place ceea ce învățăm și aș mai adăuga, cu riscul de a trăda ultima doză de modestie, suntem foarte buni în ceea ce facem. Latura academică. Faptul că studenții sunt pasionați de ceea ce studiază reprezintă cu siguranță un motiv pentru care Universitatea din Cambridge este în topul universităților la nivel mondial. Dar mereu mi-am zis că acest motiv nu este suficient pentru a fi una din cele mai bune universități din lume. Așa că am analizat care sunt acele aspecte din educația de la Cambridge care o fac atât de bună și inevitabil am început să le compar cu cele din educația din România (atât de la nivel preuniversitar din experiență personală, cât și de la nivel universitar din experiența împărtășită de prietenii mei care studiază la mai multe universități din România). Această deprindere de a analiza și compara aspecte ale educației care sunt benefice sau care pot fi îmbunătățite provine din perioada în care m-am implicat în reprezentarea elevilor ca Președinte al Consiliului Elevilor de la C.N. „Emanuil Gojdu”. Chiar dacă am deci o oarecare experiență în domeniu, cu siguranță nu sunt un expert și în următoarele rânduri vreau să prezint strict părerea mea referitoare la câteva din elementele pe care le-am observat la Cambridge, dar și cum le-am văzut în România. La începutul uneia dintre primele mele supervizii (voi relata imediat ce sunt acestea), unul din profesori ne-a „lovit” cu un adevăr care s-a dovedit a fi incontestabil: dacă vrei să fii bun la ceva, trebuie să muncești mult. După un trimestru în Cambridge, pot să spun că într-adevăr cea mai mare parte din timpul petrecut acolo am învățat… dimineața, la prânz și în cele mai multe seri și nopți, în timpul săptămânii și în weekend. La fel făceau și toți colegii mei; pentru că nu poți fi printre cei mai buni dacă nu lucrezi mult. Posibil să sune dezamăgitor, dar, din păcate sau poate din fericire, nu exista o cale spre reușită care